Vers:Iubirea, de la fecioară la târfă .De Razvan RAchieriu

Am încheiat cu iubirea un acord definitiv,Am îmbrăcat-o în rochie roşie şi i-am cusut amăgitor tivCu care ştergea la gură un impuls fictiv,Pe sâni i-am imprimat un dor punitiv.Am luat bărbatul lipit ca o muscă de pulpeŞi l-am strivit în palma iubirii şirete ca o vulpe,Din sex am făcut un fluier la care cânta obscenul,Furnicile au creat din piele-un muşuroi, fisurându-i tenul.Am vânat o umbră ce se certa cu-o târfă,Am despicat-o şi a ţâşnit un avorton de bârfă,În loc de sânge s-a scurs o apă prin care înota un peşte,Târfa l-a prins şi l-a aruncat în acvariul în care desfrâul creşte.Am întâlnit pe stradă târfa şi mi-a zâmbit uniform,Vedea realitatea printr-un monoclu diform,Din ochi i-a ţâşnit iubirea mutilată,Ca un mecanism din piele defect, de virtute epilată.