Fara titlu.

E deja ora 2:34, ascult Ronan Keating si ma gandesc la tot ceea ce am facut in viata.Nu numai ca am prea multe de amintit, dar ma deranjeaza cand nu imi aduc aminte de lucruri exact in ordinea lor cronologica,si trec la un alt argument uitand de cateva particulare.Zilele astea tot am ceva cu amintirile, am tot gandesc, o veste buna insa,Am inceput din nou sa ies!!!!!pai da, numai ieseam de mult din casa,numai aveam chef de nimic.Oare incep sa imi revin??Sau incep iar sa cad???Nici numai stiu...m-am uitat prin cartile mele azi, ce am descoperit nu e asa o mare chestie.Cateva carti cu mii de pagini despre vampiri, istoria vampirilor,miturile lor etc etc.Si cateva carti dragi mie,crestinesti.MARE diferanta.Cele cu vampiri te arunca direct intr-o lume murdara,inchisa,cu multe ispite si placeri dezgustatoare.Iar cele crestinesti intr-o lume curata,linistita,plina de intelepciune si binevointa.Nici nu stiu despre ce sa scriu,dar scriu, somnul inca nu m-a furat.Beau o mare ceasca cu ceai cald.Simt cum aluneca pana in stomac,ciudata senzatie,probabil pentru ca nu prea am mancat.Ma incalzeste,in camera e destul de rece,afara ninge si am deschis geamul pentru a vedea fulgii mici ce se aseaza usor pe masina si pe bradul din fata casei.E atat de verde...acum verdele pentru mine are mai multe sensuri,de cateva zile.Am cunoscut un baiat cu ochii verzi,superbi,probabil imi plac doar ochii sau nici nu stiu exact.Stiu doar ca am mai avut un prieten cu ochii verzi,si cred ca imi aduce mai mult aminte de el,sau poate doar ca verdele e speranta,viata,libertate.Problema e ca am ochii aia in cap.Nici nu il cunosc.Oricum asta nu va schimba nimic in viata mea si nici dragostea pentru o anumita persoana.Iubesc in liniste,plang si sufar in liniste,dar cu siguranta va veni si ziua in care va fi bine.A da si despre baiatul cu ochi verzi,pai...probabil e ceva in gen Mickey blue eyes numai k el e un green eyes, oare sa imi placa doar ochii?? de ce am fixul asta? prea multe filme cu vampiri??prea multe carti??parul negru....ochii verzi,ce raman imprimati in minte si atat.Cand ma priveste as vrea sa imi dau seama ce gandeste dupa ochii aia minunati dar nu reusesc sa patrund.Nici macar nu am scris un articol despre un singur argument am sarit de la un lucru la altul,in seara asta vreau doar sa scriu.Nu stiu despre ce,nu am un argument anume,vreau doar sa ma relaxez,si poate vine somnul.
In seara aceasta m-am rugat.Asa cum nu am mai facut niciodata.In timp ce ma rugam,era atat de intens incat am inceput sa plang.Ma rugam pentru familie,prieteni,iubire,baiatul cu ochi verzi,pentru vise,sperante,pentru tot.Dar nu era o rugaciune dintr-o carte,era pur si simplu ceva din inima,vorbeam cu EL.A fost frumos, a fost prima oara cand am facut asa, deobicei spuneam "Tatal nostru" si la sfarsit rugam pentru familie si ce am eu mai drag, ma ridicam din genunchi si totul era terminat acolo.Insa in seara asta am vorbit.Eram trista,incepusem sa plang,ma simteam total neimplinita, nu stiam ce sa fac,m-am pus in genunchi si m-am rugat.Lacrimile de suferinta pe care le aveam au trecut si au venit altele care m-au alinat.La sfarsit eram obosita,dar linistita,implinita si fericita.
Am terminat ceaiul,am gasit niste ciocolata ce mi se topeste usor in mana.Imi aduc aminte de verisoara mea si de felul in care ne jucam cu ciocolata topita.Totul e frumos in viata, lucrurile de care radem pe moment, care in acea secunda par doar trecatoare, dupa un timp devin foarte pretioase.Asa ca de acum voi incerca sa le dau mai multa valoare si sa le traiesc cu placere chiar si pe moment,sa fiu consitienta ca noi facem momentele si ca vor fi atat de frumoase cand ni le amintim,dupa cum le facem..Si deci daca facem ceva frumos,ne vom aminti ceva frumos si ne vor da cate un zambet de cate ori vom avea nevoie.
Ce seara, as fi vrut sa fiu mai sentimentala, sa redau ceva mai "simtitor" ( asa cum zici tu Mada), dar nu stiu daca am reusit...
Ma duc sa fac alt ceai!!!