---------------------------

Toti speram k prietenii ce ii avem in jur sa fie adevarati, sa nu ne tradeze, si credemmereu k proverbele sau sfaturile altora bineinteles pt noi sunt o exceptie, dar de multe ori nu e asa.Si cred k ar trebui sa credem mai mult in frazele gen :>>Apara-ma Doamne de prieteni , k de dusmani reusesc si singur<< ! "Prietenii " mei sper sa fie asa cum s-au demonstrat si pana acum , aproape la fericire si tristete, chiar daca am avut si dezamagiri, dar uneori prietenii exagereaza si nu isi dau seama ca , chiar daca suntem dispusi sa impartim totul cu ei mai avem si noi o viata , o viata personala, o viata a noastra si chiar daca nu vor k noi sa mai suferim, sau sa mai trecem prin ce am trecut, cred k alegerile ne apartin si ca din greseli se invata, dak o persoana e dispusa sa greseasca din nou inseamna k se merita sau ca o sa fie mai atenta sa nu mai faca aceleasi greseli.E ca si cum ai da timpul innapoi, si sa incerci sa faci " crima perfecta" .Eu vreau sa fi invatat cv din greselile mele, si cred k asa e, dar oare dc e mereu cineva care sa nu creada? care sa imi impiedice sa traiesc crezand k eu n reusesc sa gandesc ce e mai bn pt mn , si k nu reusesc sa aleg si sa vreau ceva? dc mereu cineva vrea sa ma schimbe? dc nu plac asa cum sunt? sunt prea EU ? arat prea mult din mine imediat? asta e o greseala? e o greseala sa fii adevarat? e o greseala sa arati altora imediat ceea ce esti ? eu sincer cred k nu, si dak e cineva care sa ma placa e sa ma placa asa cum sunt, viata e un dar si trebuie pretuit k atare.Nici makr jumatate din adevarata viata nu o facem aici , pe pamant, viata adevarata e ceea ce lasam din noi, avem un termen pt a demonstra ceea ce suntem, si dak nu se icepe imediat a lucra pt asta , va ajunge k e prea tarziu, viata trebuie folosita pt a umple vietile celorlalti cu darurile noastre, pt a lasa cv in urma , pt a lasa amintiri, pt k averile si lucrurile materiale nu completeaza nimic, doar nu le iei cu tn cand mori.Moartea un e un stop e doar un START un START adevarat .Viata e un antrenament pt adevarata cursa. Eu incerc sa fac ceva , sa las ceva, dar e cineva care nu vrea , care ma opreste , care ma impiedica, cineva care nu vrea k EU sa fiu EU adevarata, asa cum sunt , ci vrea doar o imagine .Toti avem piedici dar trebuie sa stim sa le sarim.Azi de exemplu, a fost o zi grea, plina si totusi nu mi-a dat nimic , nici un rezutat , nici o amintire demna de viata doar o alta zi trecuta prin a invata , a vorbi cu aceleasi persoane , despre aceleasi subiecte obisnuit : vreme, timp , lucru , oboseala si nimic adevarat nimic care sa conteze cu adevarat nimic kre sa ne dea un raspuns.Te asezi la masa obosit, si incepi sa povestesti despre ce ai facut , incepi sa te plangi sau sa faci glume, iar niciuna din astea nu da nimic decat ceva momentan, ceva muritor, ceva ce nu are valoare .

Crede-ma e adevarat

Crede-ma atunci cand zic k te iubesc, crede-ma atunci cand zic k mi-e dor, crede-ma atunci cand zic k imi lipsesti, crede-ma daca vrei, crede pt k e unicul lucru care ramane de facut. Chiar si atunci cand mi-e greu, chiar si atunci cand plang sau knd iti zic cuvinte grele , iubirea ramane oricum , gandul momentului trece, un sentimet ce ramane intiparit intr-o inima nu poate fi scos, nu poate fi rupt , si oricat ai vrea inima e "curva" si face tot cum vrea ea, deci ai grija ce sentimente intiparesti pt k greu ,aproape imposibil vei reusi sa il scoti , sa il uiti , sa il schimbi.Chiar daca uneori dragostea devine ura, undeva marele foc al iubirii ink exista , si da EU TE IUBESC! dar cum sa fac sa uit ? cum sa fac sa schimb? cum sa iti fiu aproape dak nu reusesc? ma simt inchisa intr-o lume in care urlu si totusi nimeni nu ma aude, nimeni nu isi intoarce makr o privire spre mine, si mi-e dor de iarba casei, de cerul albastru , de aerul curat al diminetii.Fara tine nimic nu are culoare, zambet, fericire, totul e pustiu.As reusi sa traiesc fara aer si apa dar fara tine...NU !Incerc sa ma schimb , poate e vina mea tot ceea ce trecem , poate nu crezi un cuvant din ceea ce zic , poate nici nu stii cu adevarat dak exist, dar eu iti zic TE IUBESC! Tu crezi , sau nu , ma minti sau nu, eu insa...incerc sa lupt pt un vis , pt o speranta si totusi nimic nu reusesc sa scot la suprafata.Asa e fiecare sentiment din noi, ura, dragoste, placere, tristete sau fericire.Orice sentiment e la fel de intens , doar k depinde de noi cata valoare ii dam, si de multe ori uitam sa valorizam inima noastra, uitam sa ne hranim sufletul , cu vise , sperante , cuvinte intelepte ce ne pot arata calea adevarata.Depinde totul de noi si de alegerile noastre! Trebuie doar sa stim sa alegem !

Senzatii-sentimente-pareri

Multe sunt lucrurile care ne sperie, multe sunt lucrurile ce ne dau sau nu vreo senzatie, multe sunt lucrurile facute cu sentimente, bune sau rele dar au cate ceva.Asa e o pictura intr-o biserica, icoana sufletului pictorului, oglinda gandurilor sale, imaginatiei .Asa sunt vechii pictori ce ne-au lasat ceva, ceva pt kre acum sunt recunoscuti, pt k reusesc sa ne dea o senzatie, placuta sau nu, dar ne da ceva. Dar cum e cand un lucru nu ne daruieste nimic, un telefon, un calculator, ni se pare ceva normal , fara pret, ceva la care nu tinem, pt care nu am face nimic , pt kre nu luptam , pt care nu ...exista.Dar atunci cand vezi un film, unora plictiseste ,altora da cate o senzatie, o parere critica, o senzatie de liniste, placere, frica...Un tablou de Munch, Modigliani, Picasso,Carrà...da cate ceva, picturile din timpul razboiului ne arata cum se traia acea situatie, primul razboi mondial ne-a lasat noi tehnici si noi idei, pe care fiecare le-a utilizat asa cum a vrut, in bine sau in rau.Fiecare linie ne da idee de ceea ce pictorul proba in acel moment, ce sentiment, disperare sau placere, suferinta sau fericire.Trebuie sa invatam sa ne uitam la ceva cu mai mult interes, cu mai multe analize , ca sa putem trai cu adevarat acel lucru.Nu atunci cand vedem un tablou trecem pe langa el gandindune ca e doar o bucata de hartie cu un desen , mai bine sau mai rau facut.Sa invatam sa traim cu adevarat orice, ca sa putem pretui.Se incepe de la lucruri mici pt a ajunge la lucruri mai, la persoane, la suflet , la acele sentimente adevarate.Trebuie sa respectam tot ce ne inconjoara, natura, obiectele si mai ales semenii nostri.